tudor are acum echipa de 4 tutori..in total va avea 20 de ore pe saptamana de ABA….deocamdata doar o ora de logopedie..si bineinteles terapia zilnica de la gradinita…aceasta e formula in care vrem sa ramanem…la noi nu este loc de 40 de ore pe saptamana, caci ar insemna ca trebuie sa renunte la gradi…
si asa e foarte greu si pentru el si pentru noi…ca toate dupa amiezile le avem ocupate si inclusiv sambata 4 ore si duminica 2 ore..fetele au sesiuni de lucru de cate 2 ore fiecare cu el in ziua cand le pica tura…caci deja mai mult de 2 ore cu o persoana il plictisesc..si nu mai are randament….in plus asa e bine si pentru ele, caci nu vreau sa-si neglijeze studiile, pot sa-si faca programul de terapie incat sa nu se suprapuna cu orele de curs, examene etc
uneori se vede si la el oboseala acumulata…parca in weekend simte ca nu ar trebui sa lucreze si se cam revolta
la programele care implica obiecte a lucrat intotdeauna foarte bine..de multe ori isi da seama de prima data ce are de facut, nu are nevoie de multa indrumare si ajutor..si de exemplu la cuburi am inceput direct cu un numar mare pentru construit, stie sa faca singur, sa faca dupa model facut din alte cuburi, dupa model fotografiat, e atent la detalii, nu a trebuit sa pornim doar cu 2 cuburi …cu puzzle deja e o pasiune (sper sa nu devina obsesie)…cateodata mai glumim ca asa ne vom recupera banii de terapie, trimitandu-l pe tudor la vreun campionat mondial de puzzle ( o fi si asa ceva?) ca in cativa ani sigur ajunge pe primele locuri
la programele unde imita diferite miscari si sa arate partile corpului…uneori le face cu placere, uneori le refuza, depinde cat e de obosit..va trebui sa le faca intotdeauna, nu dupa chef
in sfarsit se urneste ceva si pe partea verbala…s-a inceput cu suflat..cu imitari de diferite expresii faciale si sunete, atat umane, cat si de animale..acum spune vocalele foarte clar..incepe sa spuna si silabe…..tinand cont ca pe verbalizare refuza constient sa-si desclesteze gura…e totusi un progres mare
la jocuri imaginare deja e expert..ne intrece asteptarile
in general acum stie sa aiba grija mai mare de jucarii…daca a folosit ceva pune inapoi in cutie..inchide cu grija..le baga in sertar
de la gradinita aud numai de bine de el..privind activitatea de la grupele de masa
asa ca daca nu ne mai loveste iar vreo epidemie..ar trebui de acum sa mearga totul bine, mai inchegat, fara atatea pauze si hopuri
antonia..a inceput si ea terapia..deocamdata are 2 tutori..si o vreme ramanem la acest numar…acum zilnic vin tutorii sa o cunoasca, sa le cunoasca ea pe ele, sa le accepte, se joaca impreuna, ele observa ce jucarii ii plac, pentru a sti pe viitor ce sa foloseasca ca recompensa si pentru jocul din pauze…la ea va fi alt nivel de lucru, adaptat varstei ei..dupa ce trece aceasta perioada de acomodare de 1-2 saptamani vom primi si programele de lucru si incepem si cu ea terapia concreta
ajungem vineri si la medicul homeopat…ca nu am ajuns de mult timp din cauza carantinei…si sa speram ca mai primim si de acolo un mic ajutor pe partea de comunicare si in cazul antoniei pentru disparitia unor stereotipii…ce-i drept nu sunt foarte frecvente..dar mai ales, cand e surescitata de prezenta altor persoane in casa care o vizeaza direct pe ea, intra intr-o faza de agitatie si atunci se da cu capul ca un berbecut de ceva tare, se mai invarte in cerc, mai merge si pe varfuri, mai scrasneste si din dinti..din toate cate un pic..apoi se linisteste
pentru a sarbatori prima ei zi de terapie am luat-o cu mine peste tot, a chiulit de la cresa..plesnea de incantare si mandrie…rar are ea momente cand sa fie pe primul plan..caci recunsoc, tudor e atat de dominator si manipulator, incat mereu totul se face cum vrea el..si de obicei antonia accepta sa mearga unde vrea el..dar acum era ea in plin plan
casa noastra a devenit ca o gara, vin si pleaca oameni incontinuu
tutorii=fetele..fac parte din viata noastra zilnica..cu bune cu rele
pana acum sper ca am reusit sa stabilesc cu fiecare in primul rand o relatie bazata pe respect reciproc..si fiecare sa ne ajutam cum putem si sa ne intelegem..reactiile lor de pana acum mi-au dovedit asta….sper sa putem merge impreuna pe calea recuperarii copiilor inca luni bune de acum incolo si sa fie o echipa unita
din soferul incepator de acum un an, care de abia avea curaj sa mearga 3 km pana in Baile Felix, nevoia m-a invatat sa fac zilnic 2 ture cu masina prin tot orasul, ca nici de voiam nu le gaseam asa din toate colturile orasului pe fete si cand aduc copii de la cresa si gradi le “culeg” si pe fetele care-s in tura de dupa amiaza…cand o duc dimineata pe antonia o duc pe fata cu care a lucrat de dimineata..ce mai! am nevoie de agenda zilnica sa am notat, ca efectiv altfel uit ore si locatii..de unde pe cine am de luat…asa ca s-a dovedit ca nevoia te invata multe! inclusiv, pe noi adultii..aici ma refer la sofat
tot promit imagini de la terapie..dar camera video sta de la inceputul lunii ianuarie aici neinstalata complet..tot se mai face cate o legatura, cate o instalare de program, un nou hard disk pe care sa descarcam direct inregistrarile, am schimbat becurile in camera ca era prea slaba lumina si nu iesea imaginea clara ..in ritmul asta poate peste 2 luni ajung si eu sa filmez vreo sesiune de lucru
revenim cu informatii, cand avem cu ce..speram sa fie de bine
Related Articles
1 user responded in this post
O mare parte din ceea ce povestesti traiesc si eu…un continuu du-te vino,la mine e diferenta uriasa ca nu am masina,si nu am nici permis,am incercat acum un an si jumatate sa fac scoala de soferi insa nu am reusit,nu stiu pe cine sa dau vina,cauze ar fi suficiente.Important este ca reusesti sa faci fata situatiei si lucrurile sunt pe drumul cel bun.Cu mult drag,Alina
Leave A Reply