septembrie 2009

a reinceput gradinita
tudor si antonia sunt colegi de gradi, tudor tot la grupa unde a fost si anul trecut, antonia la grupa mica normala
deocamdata antonia a perceput pozitiv noul spatiu si colectiv, mai ales ca asociaza gradinita respectiva cu parcul gradinitei unde se juca inca de anul trecut cand mergeam dupa tudor
la inceput tudor nu a fost prea incantat de noua colega…simtea ca i-a invadat teritoriul si nu era pregatit sa imparta atentia celor de acolo cu surioara mai mica, dar a depasit rapid mica criza de gelozie
incep sa se vada roadele orelor de logopedie la amandoi, tudor pronunta cuvintele tot mai clar, iar antonia vocifereaza tot mai mult, chiar daca deocamdata numai la nivel de silabe
uneori realizez tarziu si modificarile de comportament care apar la amandoi, dar ele sunt tot mai evidente si din fericire sunt modificari in bine…
de exemplu ..tudor la cumparaturi…aceeasi taraba in piata de unde ii iau incaltaminte in ultimii doi ani..aceeasi taraba unde el urla si nu avea rabdare a astepte pana eu masuram pantofii sau incercam sa-l pun sa probeze..mai ales ca piata e in apropiere de Oraselul copiilor, un loc care-l atrage ca un magnet de fiecare data..in cel mai fericit caz pana acum reuseam sa-l tin cateva minute, timp in care el se baga in lada de fier de sub taraba si facea inventarul cutiilor de pantofi..de data aceasta insa, a stat cuminte pe scaunul de proba, a acceptat sa-l incalt cu un pantof, i-a placut, mi-a aratat sa-l incalt si la al doilea picior cu pantofii cei noi, iar la final a vrut sa mearga incaltat doar cu ei, iar pe cei vechi mi i-a bagat in plasa, stia ca si aceia sunt tot ai nostri si nu-i abandonam acolo

saptamanal ajungem la un mic magazin de jucarii, de unde ii iau jocuri pentru terapie si pentru recompense…deja isi alege el singur, le probeaza si le dezlipeste etichetele sa fie sigur ca le cumparam si mi le baga in plasa

azi la terapie a fost o faza draguta..trebuia sa se uite la un carton unde o fata bea un pahar de lapte si el trebuia sa raspunda la intrebarea “Ce face fata? “BEA”..dar el spunea cu indarjire de data aceasta “LAPTE”…m-a chemat terapeuta..lui ii era foame si voia LAPTE si a reusit sa faca o cerere spontana…i-am dat lapte, de data aceasta nu ne-am suparat pe el ca nu a dat raspunsul asteptat la intrebarea din program

zilele acestea e o placere sa lucreze terapeutele cu el..e mult mai cooperant si parca se automotiveaza..la ora de logopedie, nu-si consuma nici macar micile pauze de suc la care i se dadea dreptul, ci prefera sa ramana la masa de lucru sa faca noi activitati
la terapie tudor are cateva cantece si poezioare, gen “catelus cu parul cret”, “bate vantul frunzele” , “daca vesel se traieste”….pe care i le spunem de luni de zile..la inceput nici nu voia sa le asculte, apoi treptat macar nu fugea de langa terapeute cand i le spunea..a urmat faza in care facea si el gesturile care insotesc cantecele respective, iar acum la majoritatea, repeta si cuvintele sau uneori chiar le spune singur, nu mai e nevoie sa i le spuna terapeuta…si asa incet de la faza mecanica de invatare si neacceptare..am avut surpriza ca i s-a deschis o noua usa spre cunoastere…caci am constatat ca acum pe drumul spre si de la gradinita imi arata sa-i pun la casetofonul din masina numai casete de la “cutiuta muzicala” cu cantece de copii…si aud tot mai des ca cineva din spate mai spune cate un refren…la cantece care nu i-au fost prezentate in cadrul terapiei…deci baiatul generalizeaza

la televizor nu se mai uita obsedant numai la desene animate si la teleshopping…isi alege el singur emisiuni…cat timp a fost campionatul mondial de atletism, s-a uitat in fiecare seara la toate probele…cand a fost “Cerbul de Aur”, nu a ratat nici o transmisiune…se uita des pe canalul Discovery la animalele din salbaticie…iar acum se uita la canalul cultural, la emisiuni de muzica simfonica contemporana, precum si la toate dezbaterile politice cu presedintele tarii, cu primarul capitalei…nu stiu pe ce criterii isi alege emisunile si ce intelege din ele

antonia e ca un mic spiridus..mereu in miscare, cu un zambet ghidus..face si ea sarcinile de lucru dupa puterile ei..se mai si refugiaza in patul de la etaj, de unde abia iteste capul dintre perne si plapumioare…incepe sa accepte si ea cu placere acele cantece care ne-au incantat si noua copilaria…ne ofera cu generozitate imbratisari si a depasit de mult faza ca e speriata de cei din jur…desi tot masinile au ramas preferatele ei, a inceput sa se joace si cu papusi..o invatam asa incet..sa puna o papusa pe pat, sa o pieptene, sa-i faca baie etc.

pseudonimul ei in familie e “survivor”…desi tudor se impune prin putere si varsta, gaseste ea cumva o cale sa ajunga si ea la trambulina elastica sa sara, a invatat sa isi porneasca singura desenele animate, intrand peste emisiunile politice urmarite de tudor…ii subtilizeaza frecvent jucarii…iar cand in toate aceste ipostaze ajunge sa fie prinsa in flagrant de autoproclamatul stapan al casei…tot ea sare si la bataie, desi e jumate din el….sunt draguti cand se harjonesc..caci lupta se termina cu rasete …cred ca tudor o considera un fel de jucarie mare, caci daca intervin, cand vad ca o prea zmotoceste…imi arata sa i-o dau inapoi “la tranta”
amandoi acepta mult mai usor ca nu se poate de fiecare data cand iesim de la gradi sa mergem si in parc, caci de obicei ne grabim sa ajungem la prima sesiune de terapie…tudor sta cuminte la masina pana o leg pe antonia in scaunul de copil…apoi urca el in scaunul lui sa-l leg cu centura…cand ne oprim pe drum sa asteptam terapeutele, deja stie ce se intampla si sunt mai rabdatori…sunt gesturi mici, dar care inainte erau mari provocari…daca nu mergeam unde voiau ei se aruncau pe trotuar si urlau si se smuceau spre locul respectiv…cand opream masina si pentru 1 minut, dadeau cu picioarele in scaune, plangeau, urlau ….era un chin si pentru ei si pentru noi si o mare risipa de energie
sper ca cu cat vom inainta pe terapie sa avem progrese nu numai pe partea cognitiva si limbaj, ci si pe comportament…caci din pacate…desi deja au multe de impartasit cu restul copiilor, nu au ocazia sa-si exerseze cunostintele….pana vom putea vorbi de acceptare si la noi si de integrare la modul real mai este…asa ca momentan, gradinita e singurul loc unde pot interactiona adecvat cu alti copii…sper ca acest nou an scolar sa decurga bine si la finalul lui sa avem multe de impartasit, toate pozitive