Antonia 3 ani

Antonia si-a sarbatorit ziua de nastere la gradinita, atat intre colegii de la grupa speciala, cat si intre colegii de la grupa mica normala. A fost prima data cand a stiut sa sufle in lumanari.
In ultimele luni a facut mari progrese pe partea de integrare in colectiv. Cauta atat compania adultilor care o supravegheaza la gradinita, cat si a copiilor. Din fericire pentru noi, uitate sunt zilele de anul trecut de la cresa, cand o lasam urland, o gaseam adormita (isi inducea o permanenta stare de somn, sa se sustraga participarii la grup) sau umbland fara tinta.
Cea mai mare realizare din ultimul timp este introducerea a peste 20 de alimente noi, in special hrana gatita. Inca e nevoie sa avem la indemana alimentele ei preferate, pe care le folosim ca recompensa, daca accepta sa manance o gura din noul aliment, primeste si o gurita mica din alimentul recompensa. Accepta sa fie hranita de personalul de la gradinita, precum si de toti tutorii ei.
Pe partea de verbalizare, este la nivel de silaba, imita la cerere destul de multe silabe. Inca e o problema faptul ca nu discrimineaza bine sunetele, ea daca ii cerem sa zica “DA” zice cu toata convingerea “CA” sau “GA”…ea asa aude in capusorul ei micut.
Deja s-au introdus in program cateva cereri, pe care trebuie sa le spuna in orice situatie. Nu primeste apa, daca nu spune “APA”, nu primeste suc daca nu spune “UC”, nu mergem cu ea cand ne ia de mana daca nu spune si “HAI”, daca vrea un obiect trebuie sa raspunda la intrebarea “VREI?” cu “DA”, nu pleaca de nicaieri fara sa faca gestul de la revedere si sa zica “PA”. Ii cerem doar ceea ce poate spune, dar incercam sa profitam de silabele pe care le poate spune sa le folosim in mod functional.
Incep sa-i placa cantecele pe care le exersam la ora de terapie. La doua dintre ele stie sa faca si ea miscarile corespunzatoare care insotesc cantecul.
Se observa tot mai mult nevoile senzoriale pe care le are. Are nevoie sa fie apasata cu presiune, mai ales in zona stomacului. Ii place sa-i facem un masaj cu crema si o periuta pe brate. Ii place sa o rostogolim pe mingea de fitness. Intr-adevar dupa astfel de mici pauze in care ii raspundem nevoilor ei senzoriale se relaxeaza si putem lucra cu ea mai eficient restul sesiunii de lucru. Afara se vad si mai bine aceste nevoi, de a freca cu mana gardurile tencuite grunjos, de a mangaia muschiul de pe copaci, atinge cu fata scoarta copacilor, farimiteaza cu mainile bulgari de pamant etc. Ar sta si o zi prinsa in astfel de indeletniciri daca ar fi lasata.
Am inceput si la ea orele de joc. O are partenera pe Anastasia, fetita prietenilor si vecinilor nostri. Suntem chiar la inceput cu aceste ore de joc, dar sper sa devina un moment mult asteptat de Antonia, cum este cazul la Tudor, cand ii vin lui colegii de joaca. Vom iesi si afara, sa ne jucam “de-a prinselea” si “cucu-bau”, singurele jocuri pe care chiar le traieste cu intensitate si le joaca corespunzatr.
Ne-am largit si echipa, acum are “4 mamici de schimb”. Terapeutele Antoniei sunt diferite ca personalitate si temperament, dar sper eu ca se completeaza foarte bine si ca fiecare o ajuta pe Antonia cat de mult poate, atat prin programul comun urmat, cat si prin micile diferente de abordare care tin de fiecare in parte.
De cateva luni echipa Antoniei are asigurata coordonarea de catre o membra a echipei Asociatiei Autism Transilvania din Cluj Napoca. Ma bucur ca ni s-a alaturat si ne indruma, da dovada de seriozitate, implicare, ne-a ajutat in continuarea programului inceput de noi, dandu-ne noi directii de urmat si idei de deblocare unde bateam pasul pe loc. Sa speram ca in curand vom avea si mai multe realizari de enumerat si in ceea ce o priveste pe Antonia.